Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă principala cauză de deces la nivel global, fiind răspunzătoare pentru aproximativ 17,9 milioane de decese anual, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Deși în ultima decadă dispunem de o paletă largă de investigații si terapii pentru prevenirea lor, prin modificarea stilului de viață și controlul factorilor de risc (dislipidemia, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, fumatul, obezitatea și sedentarismul), patologiile cardiovasculare continuă să fie pe primul loc în statistici.

În România, BCV-urile domină de asemenea statistica mortalității, cu o pondere de peste 50% din totalul deceselor anuale. Printre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare înregistrate în țară se numără boala coronariană, insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială, fiecare având un impact considerabil asupra sănătății populației.

Pe primul loc se află boala aterosclerotică, în special prin formele complicate, infarctul miocardic acut (IMA) și accidentul vascular cerebral (AVC). Această patologie reprezintă un pericol major pentru sănătate, având în vedere că în Statele Unite, un deces din cauza unui infarct miocardic se înregistrează la fiecare 40 de secunde. Ateroscleroza, caracterizată prin acumularea colesterolului în interiorul peretelui arterelor și îngustarea lumenului acestora, duce la complicații severe prin limitarea fluxului de sânge la acest nivel, declanșând evenimentele acute – IMA, AVC. Rata crescută de mortalitate explică și interesul cercetătorilor de a dezvolta noi molecule care sa prevină dezvoltarea plăcii de aterom. În acest sens, dispunem la momentul actual de o gamă extinsă de medicamente care scad valorile colesterolului (în special fracția LDL - colesterol) și stabilizează placa de aterom, prevenind infarctul miocardic.

Al doilea loc în topul frecvenței este ocupat de hipertensiunea arterială (HTA), adesea denumită „ucigașul silențios” din cauza caracterului său frecvent asimptomatic. Statisticile arată că aproximativ 50% dintre adulții care suferă de hipertensiune nu sunt conștienți de această condiție, ceea ce îi expune la un risc crescut de complicații grave, cum ar fi infarctul miocardic si accidental vascular cerebral. De asemenea, doar unul din cinci pacienți diagnosticați cu HTA primește un tratament adecvat, subliniind necesitatea unei monitorizării și educației riguroase în privința acestei afecțiuni.

Pe locul al treilea se află insuficiența cardiacă, o boală cronică gravă, cu o rată de mortalitate alarmantă. Aproximativ 50% dintre persoanele cu insuficiență cardiacă decedează în termen de cinci ani de la momentul diagnosticului. În plus, aceasta este asociată cu o rată crescută de spitalizare, mai ales în rândul pacienților vârstnici, ceea ce adaugă o povară semnificativă asupra sistemelor de sănătate. Insuficiența cardiacă rezultă adesea din alte boli cardiovasculare, cum ar fi boala coronariană, boli valvulare sau hipertensiunea arterială, și necesită un management atent pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților afectați.

Aceste statistici subliniază necesitatea unor măsuri preventive riguroase și a unei monitorizări continue a sănătății cardiovasculare. Creșterea gradului de conștientizare, îmbunătățirea accesului la diagnostic și tratament, controlul factorilor de risc, precum și adoptarea unui stil de viață sănătos sunt esențiale pentru reducerea incidenței și mortalității asociate acestor patologii.

Bibliografie:

1. Organizația Mondială a Sănătății (OMS). "Raportul global privind bolile cardiovasculare." WHO.int
2. Institutul Național de Sănătate Publică din România (INSP). "Statistici și rapoarte privind bolile cardiovasculare în România." insp.gov.ro
3. Societatea Română de Cardiologie. "Bolile cardiovasculare - prevalență și factori de risc în România." cardioportal.ro