Stresul face parte din viața de zi cu zi, însă atunci când devine constant poate influența inclusiv modul în care organismul gestionează glicemia. Pentru o persoană cu diabet, perioadele prelungite de tensiune psihică pot face controlul bolii mai dificil, chiar dacă alimentația și tratamentul nu par să se fi schimbat semnificativ.

Legătura nu este doar una comportamentală. În timpul stresului, organismul declanșează o serie de reacții hormonale menite să îi ofere rapid energie, iar una dintre consecințe poate fi creșterea glicemiei.

Ce se întâmplă în organism atunci când ești stresat?

În fața unei situații percepute ca amenințătoare, organismul intră într-o stare de alertă. Sunt eliberați hormoni precum cortizolul și adrenalina, care ajută la mobilizarea rezervelor de energie. La rândul său, ficatul eliberează mai multă glucoză în sânge pentru ca organismul să aibă combustibil disponibil imediat.

Pe termen scurt, această reacție este firească. Atunci când stresul se prelungește însă săptămâni sau luni, expunerea repetată la hormonii de stres poate contribui la valori glicemice mai dificil de gestionat. La persoanele cu diabet de tip 2, stresul cronic poate fi asociat și cu agravarea rezistenței la insulină.

Stresul poate modifica glicemia chiar dacă mănânci la fel

Uneori, valorile glicemice par să crească fără o explicație evidentă. Alimentația este similară, tratamentul este urmat, iar nivelul de activitate fizică nu s-a schimbat considerabil. Într-o asemenea situație, stresul poate fi unul dintre factorii care merită luați în calcul.

Răspunsul organismului diferă însă de la o persoană la alta. Tocmai de aceea, este utilă observarea unor eventuale tipare între perioadele foarte solicitante și modificările glicemiei, fără a presupune automat că fiecare fluctuație este provocată de stres.

Efectele indirecte pot fi la fel de importante

Stresul cronic influențează diabetul și prin schimbările pe care le produce în rutina zilnică. În perioadele aglomerate, mesele pot deveni neregulate, poate crește apetitul pentru alimente foarte calorice, iar timpul acordat mișcării poate scădea.

Somnul este și el adesea afectat. O persoană care doarme insuficient poate resimți mai multă oboseală și poate avea dificultăți în menținerea obiceiurilor care contribuie la controlul diabetului.

În plus, gestionarea permanentă a unei boli cronice poate deveni ea însăși o sursă de stres. Măsurarea glicemiei, administrarea tratamentului, planificarea meselor și preocuparea pentru eventualele complicații pot produce în timp ceea ce este cunoscut drept „diabetes distress”, o formă de povară emoțională asociată gestionării diabetului.

Când valorile glicemice se schimbă, cauza merită investigată

Câteva valori neobișnuite nu oferă singure imaginea completă asupra controlului bolii. Medicul poate analiza evoluția glicemiilor, hemoglobina glicată, tratamentul, alimentația, activitatea fizică și ceilalți factori care ar putea explica schimbarea.

Un consult de diabet zaharat poate fi util atunci când valorile devin mai dificil de controlat, apar fluctuații frecvente sau există schimbări importante în stilul de viață. În funcție de situație, poate fi necesară ajustarea planului terapeutic sau a modului de monitorizare. În cadrul CorePrime - o clinică medicală din București, evaluarea poate integra informațiile despre stilul de viață și starea generală de sănătate pentru o abordare adaptată particularităților fiecărui pacient.

Gestionarea stresului face parte din îngrijirea diabetului

Reducerea stresului nu presupune eliminarea tuturor situațiilor dificile din viață. Mai realistă este dezvoltarea unor obiceiuri care ajută organismul să se recupereze după perioadele solicitante. Activitatea fizică regulată, un program de somn cât mai stabil, pauzele reale de la activitățile profesionale și tehnicile de relaxare pot contribui la gestionarea stresului. Pentru unele persoane, sprijinul psihologic poate fi deosebit de valoros, mai ales dacă povara gestionării diabetului începe să afecteze starea emoțională sau respectarea tratamentului. Este important și ca tratamentul pentru diabet să nu fie modificat fără recomandarea medicului doar pentru că valorile par asociate cu o perioadă stresantă!

Așadar, alimentația, tratamentul și mișcarea rămân elemente importante, însă controlul glicemiei este influențat de un tablou mult mai larg. Somnul, stresul, starea emoțională și ritmul vieții de zi cu zi pot modifica echilibrul metabolic. Dacă observi că perioadele foarte solicitante coincid în mod repetat cu valori glicemice mai greu de controlat, merită să incluzi și stresul în discuția cu medicul. Uneori, înțelegerea acestui factor poate explica fluctuații care până atunci păreau lipsite de logică.